Locul şi rolul persoanelor cu disabilităţi în societate

august 13, 2007 · Scrieti un comentariu

Elena Răţoi

Există un şir de probleme cu care se confruntă în fiecare zi societatea noastră. Unora li se atrage o atenţie mai mult sau mai puţin deosebită, altele sînt ignorate sau par a fi neobservate. Indiferent de faptul că li se acordă  o atenţie mai mare sau nu unor probleme mai delicate, starea lor nu pare a se ameliora. Asta se întîmplă din motiv că societatea nu se implică destul în rezolvarea lor, din lipsă de informare, de timp etc. 

Una din aceste probleme e şi integrarea socială a persoanelor cu disabilităţi. Societatea nu e pregătită pe deplin să recunoască aceste persoane. Rar se întîmplă să vezi pe străzi un utilizator de scaun rulant. De obicei, ei sînt izolaţi de lumea înconjurătoare din diferite motive : psihologice, sociale, bariere arhitecturale etc.

Astăzi, cînd din punct de vedere constituţional şi social sunt garantate drepturile şi libertăţile tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, persoanele cu disabilităţi nu se pot bucura de aceleaşi principii democratice ca restul populaţiei. Cu toate că juridic toate persoanele sunt tratate egal, societatea primeşte destul de greu în cercul său persoanele mai diferite ca ei. Însă acest fapt nu e o problemă doar pentru persoanele vulnerabile,ci şi pentru societate în general. Republica Moldova e un stat preponderent tînăr. De aceea, pentru dezvoltarea social- economică are nevoie de orice ajutor pentru a atinge nivelul ce îl ocupă alte state dezvoltate din Europa şi nu numai. Şi persoanele cu disabilităţi fizice pot contribui la formarea unui stat dezvoltat şi independent în urma unui ajutor reciproc şi din partea societăţii. Pentru a se putea integra social, ei au nevoie de susţinere şi condiţii. Însă susţinerea joacă cel mai principal rol în acest sistem, restul va veni de la sine. Susţinerea include încurajarea de a interveni în viaţa socială a Republicii, de a încerca de a rezolva problemele apărute sau a preveni ivirea lor, de a propune diferite proiecte şi a participa la punerea lor în funcţiune etc.; în general susţinerea prevede ajutorul acordat persoanelor cu disabilităţi cu scopul de a aduce un anumit folos societăţii.

Actualitatea temei mai poate fi argumentată şi prin motivul că dezvoltarea societăţii nu trebuie să fie stopată sau încetinită în nici una din ramurile ei. Dacă sunt promise condiţii pentru toţi cetăţenii, nu trebuie să existe vreo excludere formală sau reală. Implicarea socială a persoanelor cu disabilităţi aduce la creearea unei societăţi puternice, integrale şi moderne, fără pături vulnerabile care ar putea slăbi funcţionarea ei.Invalizii sau persoanele cu disabilităţi sunt considerate persoane cu capacităţi reduse şi, după părerea societăţii, nu pot îndeplini unele lucruri. Această temă poate fi polemizată. A nu fi în stare de a îndeplini unele lucrări sau acţiuni depinde de forţa fizică şi capacitatea mintală a fiecărui om în parte, iar nu de imaginea corporală. Societatea are o părere greşită despre persoanele cu disabilităţi şi locul lor între ceilalţi oameni. Persoanele cu disabilităţi sunt privite diferit. Ei sunt plasaţi pe o treaptă inferioară, alcătuind grupul de oameni care nu pot participa la viaţa social-economică a statului, avînd înşişi nevoie de îngrijire şi sprijin. Astfel, apare discriminarea faţă de invalizi.

 (Va continua în numărul viitor)

→ Leave a CommentCategorii: 1 · feature

Editorial

august 13, 2007 · Scrieti un comentariu

peace-editorial-1-nr.gif  Conform definiţiei din DEX cuvântul “Amprentă” reprezintă urma imprimată (prin apăsare sau atingere) pe o  suprafaţă oarecare. Pentru un individ oarecare amprentă se asociază cu urma de cerneală pe care a lăsat-o colegul netot pe lurarea de curs, pentru un al doilea amprentă este o tehnică de pictură. Pentru un al treilea constitue  impactul pe care ceva sau cineva îl are asupra societăţii. Oamenii sunt şi vor fi diferiţi, cu atît mai mult interpretările, doar că unii se mulţumesc cu definiţii, alţii cu aparenţe şi foarte puţini sunt acei care pătrund dincolo de sensul propriu şi incercă să-l personalizeze. Fericirea ….Ar fi timpul a să ne trezim, să ne dăm seama că trebuie să  vedem, să analizăm realitatea din mai multe unghiuri, ca să putem spune ce e adevăr, ce e mit, ce e preconepţie, ce e fals şi minciună.

Amprentă în contextul ziarului “Amprente” este înercarea noastră de-a schimba ceva, de a lasa nişte urme, care intr-un final să ducă la dezlegarea unui mister, la rezolvarea unei probleme. E încerarea noastră de a personaliza un subiect tabu în Republica Moldova şi anume situaţia oamenilor cu dezabiltăţi fizice. Un subiect controversat care naşte multe întrebări, întrebări la care noi, voluntari în cadrul proiectului “Disability awareness”  vom înerca să găsim răspunsuri. Dar evident nu vom fi doar noi cei care vom lăsa amprente, dar şi copii cu dezabiltăţi fizice din diverse localităţi din Moldova care sunt dispuşi să colaboreze cu noi, care sunt dispuşi  să distrugă mituri şi să se facă auziţi.

Diana Barsan

→ Leave a CommentCategorii: 1 · editoriale